Proiect Nr.25 din 20-03-2007
Proiect de hotărâre privind atribuirea denumirii -...

Închide

Transparență decizională - 2007

  • 20.03.2007
  • System Administrator

Proiect
adus la cunoştinţă publică în data de 20-03-2007
H O T Ă R Â R E  nr. _______
din __________


Proiect de hotărâre privind atribuirea denumirii -Ion G. Duca - actualului cartier Poltura din municipiul Arad - iniţiativa consilierului local Gheorghe Schill


Ing. Gheorghe Falcă, Primarul Municipiului Arad,
În conformitate cu prevederile Legii nr. 52/2003, transmit următorul




A N U N Ţ


Începând cu data de miercuri, 21.03.2007, la intrarea în Primăria Municipiului Arad, sunt afişate următoarele documente privind:

1. Proiect de hotărâre privind aprobarea Planului Urbanistic de Detaliu „Motel P+2 ARUN” Arad, str. Gladiator nr. 1, beneficiari Teglas Florin şi Zlătariu Otilia, proiect nr. 20/2006, elaborat de SC INARCH PREMO STRUCTURES SRL – iniţiativa primarului.
2. Proiect de hotărâre privind atribuirea unor denumiri străzilor situate în Cartierul Verde din municipiul Arad – iniţiativa consilierilor locali Cristian Moisescu, Ionel Costin, Corneliu Pădurean şi Nagy Ghizela.
3. Proiect de hotărâre privind atribuirea denumirii Parcul Tudor Arghezi parcului amplasat în Piaţa Spitalului din municipiul Arad – iniţiativa consilierilor locali Cristian Moisescu, Ionel Costin, Corneliu Pădurean şi Nagy Ghizela.
4. Proiect de hotărâre privind atribuirea denumirii „Ion G. Duca” actualului cartier Poltura din municipiul Arad – iniţiativa consilierului local Gheorghe Schill.
5. Proiect de hotărâre privind atribuirea denumirii „Cornelia Bodea” unei străzi din noul cartier Zădăreni din municipiul Arad – iniţiativa consilierului local Gheorghe Schill.

Până la data de 03.04.2007, la registratura Primăriei Municipiului Arad, cei interesaţi pot depune în scris recomandări, sugestii şi opinii privind aceste documente.
Informaţii suplimentare pot fi solicitate începând cu data de 21.03.2007, între orele 8,00-17,00, la Centrul de Informare Cetăţeni, camera 2.
Cei interesaţi pot solicita în scris şi pot primi copii contra cost după aceste acte, care pot fi studiate şi pe site-ul Primăriei Arad, la adresa www.primariaarad.ro.


P R I M A R
ing. Gheorghe Falcă



ROMANIA AVIZAT
JUDETUL ARAD - PROIECT - SECRETAR
MUNICIPIUL ARAD Doina Paul
CONSILIUL LOCAL


H O T Ă R Â R E A nr.________
din_____________________2007

privind atribuirea denumirii „Ion G. Duca” actualului cartier Poltura din municipiul Arad



Consiliul Local al Municipiului Arad,
Având în vedere:
-iniţiativa domnului Gheorghe Schill, consilier local, exprimată prin expunerea de motive înregistrată cu nr. 9964/ 19.02.2007,
-raportul Serviciului pentru Cadastru şi Agricultură din cadrul Direcţiei Tehnice a Primăriei Municipiului Arad, înregistrat cu nr ad. ______ din _______,
-avizul nr. _______________ al Comisiei Judeţene de Atribuire de Denumiri,
-avizele comisiilor de specialitate ale Consiliului Local al Municipiului Arad,
-prevederile Ordonanţei Guvernului nr.63/2002 privind atribuirea sau schimbarea de denumiri, aprobată prin Legea nr.48/2003,
În temeiul prevederilor art.38 alin.(2), lit.„c”, alin.(5), lit.„d” şi art.46 din Legea nr.215/2001, privind administraţia publică locală, cu modificările şi completările ulterioare

H O T Ă R Ă Ş T E


Art.1. Se atribuie cartierului Poltura denumirea „Ion G. Duca”.

Art.2. Prezenta hotărâre intră în vigoare la data aducerii la cunoştinţă publică.

PREŞEDINTE DE ŞEDINŢĂ SECRETAR





Gheorghe Schill
consilier local
Nr.9964/ 19.02.2007


În temeiul prevederilor art.46 din Legea nr.215/2001 privind administraţia publică locală, cu modificările şi completările ulterioare şi al art.37 alin.(1) din Regulamentul de funcţionare a Consiliului Local al Municipiului Arad, aprobat prin Hotărârea nr.275/13.07.2004, îmi exprim iniţiativa de promovare a unui proiect de hotărâre cu următorul obiect: atribuirea denumirii „Ion G. Duca” actualului cartier Poltura din municipiul Arad

În susţinerea căruia formulez următoarea


EXPUNERE DE MOTIVE

Cartierul Poltura s-a numit în perioada interbelică Ion G. Duca, revenindu-se la vechea denumire în anul 1954. Numele „ Poltura”, regăsit în hărţile cadastrale vechi ale oraşului provine cel mai probabil din termenul polonez „polturac” care reprezintă denumirea unei monede care a circulat în spaţiul românesc în secolele XVII-XVIII, fără a avea vreo semnificaţie în istoria locală veche a Aradului şi în conştiinţa arădenilor.
I.G.Duca, om politic de o remarcabilă valoare, teoretician al liberalismului şi susţinător al ideii de progres, avea să cunoască una dintre cele mai spectaculoase şi meritate cariere politice: deputat în parlament la 26 de ani, ministru la 38 de ani şi prim ministru la 54 de ani.
Născut la 20 decembrie 1879 a absolvit studiile primare şi liceale la Bucureşti, iar între 1897-1902 a studiat la Paris, obtinând licenţa şi doctoratul în drept.
Anul 1907 coincide cu momentul intrării sale în viaţa politică în rândul Partidului National Liberal, pe listele căruia candideaza pentru prima oară şi este şi ales ca deputat in Parlamentul Romaniei.
Izbucnirea primului război mondial a marcat punctul de cotitură pentru activitatea politică a lui I.G.Duca, care devine Ministru al Instrucţiunii Publice şi Culte, calitate care i-a permis să ia parte la negocierile privind Tratatul de Alianţă ce avea să fie semnat cu Antanta.
După ce, la sfârşitul războiului, timp de un an a fost Ministru al Agriculturii, în 1922 Partidul National Liberal i-a încredinţat Ministerul Afacerilor Externe. În acelaşi an a fost convocată, la Lausanne, la 20 noiembrie, o conferinţă de pace cu Turcia, unde se punea din nou problema Strâmtorilor. Cea mai importanta prevedere a acestui tratat, la care I.G.Duca şi-a adus o contribuţie remarcabilă, a fost recunoaşterea frontierelor consacrată prin tratatele din 1919-1920.
După Instrucţiunile Publice şi Culte, Agriculturş – Domenii, Externe, a devenit în 1927 titularul Ministerului de Interne, însă pentru scurt timp. Moartea lui Ionel Brătianu, la puţin timp după regele Ferdinand, a făcut ca Partidul National Liberal să-i încredinţeze preşedinţia lui Vintilă Brătianu într-un moment dificil, când liberalii îşi începeau o lungă şi grea perioadă de opoziţie.
Revenirea lui Carol al II-lea parea să distrugă tot capitalul politic al liberalilor, cu atât mai mult cu cât preşedintele partidului luase atitudine fermă, iar I.G.Duca se solidarizează cu acesta, rostind celebra frază „să mi se usuce dreapta de i-o voi întinde aventurierului.”
Ca teoritician al politicii, I.G.Duca a lăsat cea mai densă şi mai clară expunere a conţinutului liberalismului şi neoliberalismului românesc din primii ani interbelici, în amintita conferinţă despre „Doctrina liberală”. Liberalismul epocii respective considera, cum arata autorul, că „societăţile omeneşti se dezvoltă potrivit unor anume legi, mai presus de voinţa oamenilor şi ca în aceasta veşnică prefacere datoria organizaţiilor politice e să adapteze formele legale nevoilor sociale impuse de diferite faze ale evoluţiuni popoarelor...” Concepţia evoluţionistă a P.N.L. justifică progresul social ca o necesitate obiectivă şi vedea misiunea partidului politic în asigurarea cadrului politico-juridic pentru a croi drum noului.
Figura proeminentă a vieţii noastre publice, de o cinste exemplară, cu o înaltă conştiinţă a răspunderii, o respingere organică a tot ceea ce însemna trafic al intereselor statului, I.G.Duca este numit, dupa moartea lui Vintila Brătianu, la 14 noiembrie 1933, de către rege, şef al guvernului, care sub o aparenţă impăciuitoare ascundea ideea răzbunării.
Prilejul nu a întârziat să apară. La 7 decembrie 1933, în şedinţa de Cabinet, majoritatea guvernanţilor, chemaţi să-şi dea votul pentru dizolvarea Mişcării Legionare, s-au opus. Procedura firească ar fi fost ca regele să semneze un decret regal de dizolvare, însă el a refuzat trecând această sarcină în competenţa lui I.G. Duca, în calitate de prim ministru. Prin acest răspuns negativ, regele a deviat furia Legiunii asupra lui Duca, care-l făcea răspunzător pentru toate hotărârile guvernului. În ultima sa cuvântare publică, rostită la 19 decembrie 1933, literalmente cu câteva zile înainte de a fi asasinat, I.G.Duca spunea: „Azi mai mult ca oricând ordinea, ordinea materială ca şi cea morală, constituie condiţiunea esenţială a oricărei rodnice înfăptuiri. Suntem, deci, hotărâţi, tocmai pentru a ne putea aplica programul şi a salva ţara, să menţinem cu orice preţ şi împotriva oricui ordinea publică. Agitaţiunile sterile, dăunătoare consolidării interne, ca şi prestigiul nostru în afară, va găsi în noi stavila reclamată de înseşi interesele superioare ale statului”.
Consecinţele nu au intârziat să apară. În seara zilei de 29 decembrie 1933, pe când se întorcea de la Peleş, după o audienţă la rege, la iesirea din gara Sinaia, I.G.Duca a fost asasinat de trei legionari. Respectându-i-se dorinţa testamentară şi, aşa cum reiese din registrul de la Cimitirul Belu, la 6 mai 1934, rămăşitele pământeşti au fost aduse în judeţul Vâlcea, aproape de Măldăreşti, la biserica de la Ursani, unde se odihnesc şi azi.
Legionarii începuseră cu ameninţările împotriva primului-ministru, căruia îi cereau să demisioneze pentru a nu fi ucis şi familia torturată. Scrisori, ameninţări telefonice, nimic nu l-a făcut pe Duca să-şi schimbe poziţia. Prieteni erau ingrijoraţi pentru siguranţa lui, dar el le spunea : „Nu ştiu dacă s-au luat măsuri. Îmi este indiferent ce va fi cu persoana mea. Eram dator pentru salvarea ţării să fac ce am făcut. Am conştiinţa că mi-am îndeplinit datoria. Poate voi pieri. Dar ce importă. E riscul sarcini de a guverna”.
Ziarul „Viitorul” din 1 ianuarie 1934 în articolul „Ţara şi moartea lui I.G.Duca – o covârşitoare şi unanimă durere” scria: „Ştirile ce vin din întreaga ţară mărturisesc covârşitoarea durere pricinuită de moartea tragică a lui I.G.Duca. Pentru întreaga opinie pubică, odiosul atentat nu răpeşte numai pe marele bărbat de stat Ion G. Duca, în momentul în care avea mai mare nevoie de el, ci răpeşte un om cunoscut şi iubit pretutindeni, pentru bunătatea, abilitatea şi onestitatea sa. Cu acelaşi binevoitor surâs, care ascundea de multe ori mari osteneli personale, I.G.Duca a cutreierat intreaga ţara, a vorbit pretutindeni, fie ca fruntaş politic, fie ca simplu conferenţiar. Pretutindeni a fost iubit şi respectat. Pretutindeni se adunau oamenii din toate partidele politice şi din toate straturile sociale, spre a-l asculta”.
Omagierea acestei personalităţi prin atribuirea numelui său actualului cartier Poltura este o datorie morală pentru toţi arădenii, gestul nefiind doar o recunoaştere a contribuţiei sale merituorii la viaţa politică a României din perioada interbelică, ci şi un mijloc de educare a tinerei generaţii în spiritul respectului pentru opera de consacrare publică a vieţii generaţiilor anterioare.


Gheorghe Schill

Nr.ad. 9964/A6/19.03.2007



R A P O R T



Referitor la : expunerea de motive înregistrată cu nr. 9964/19.02.2007, a
d-ului consilier Gheorghe Schill

Obiect : propunere privind promovarea unui proiect de hotărâre pentru
atribuirea denumirii „ Ion G. Duca ” cartierului Poltura.

Considerãm oporturnã atribuirea denumirii „ Ion G. Duca ” cartierului Poltura, fãrã afectarea adreselor imobilelor existenete în zonã.


VICEPRIMAR, ARHITECT SEF , ŞEF SERVICIU,
ec. Dekany Tiberiu ing. Irina Stertl ing. Gabriela Arcereanu



















Redactat: AG



[ Înapoi ]