Astfel, în perioada secolelor XVIII-XIX  aici şi-au desfăşurat activitatea 32 de bresle. De la acestea s-au păstrat numeroase documente şi însemne specifice, precum: steaguri, lăzi de bresle, sigilii care dovedesc bogata activitate desfăşurată de aceste asociaţii profesionale. Cea mai veche breaslă înregistrată a fost cea a cojocarilor (1702). Breslele vor constitui, de asemenea, principala bază de dezvoltare a industriei arădene. Prin renumele produselor sale de fabrică şi al articolelor de lux, Aradul va fi considerat unul dintre cele mai renumite centre manufacturiere ale imperiului habsburgic, dinainte de Revoluţia de la 1848.
 

Astfel, în perioada secolelor XVIII-XIX  aici şi-au desfăşurat activitatea
32 de bresle. De la acestea s-au păstrat numeroase documente şi
însemne specifice, precum: steaguri, lăzi de bresle, sigilii care
dovedesc bogata activitate desfăşurată de aceste asociaţii
profesionale. Cea mai veche breaslă înregistrată a fost
cea a cojocarilor (1702). Breslele vor constitui, de
asemenea, principala bază de dezvoltare a
industriei arădene. Prin renumele produselor
sale de fabrică şi al articolelor de lux,
Aradul va fi considerat unul dintre cele mai
renumite centre manufacturiere ale imperiului
habsburgic, dinainte de Revoluţia de la 1848.
 
  În ultima parte a secolului XIX pe lângă mica industrie îşi face apariţia şi marea industrie.
Putem aminti aici moara cu aburi, fabrica de spirt şi drojdie şi fabrica textilă, ale fraţilor Neuman, fabrica de maşini Hendel, fabrica de mobilă Lengyel, care prin calitatea produselor sale va ajunge renumită în Europa şi fabrica de vagoane, înfiinţată de Johann Weitzer. Astfel, la începutul secolului XX oraşul Arad era un centru industrial  şi economic de prim rang, cu 25 de fabrici şi 7 instituţii de credit şi economii.
  Un alt moment istoric major de care se leagă numele Aradului este cel de la 1918, când, în toamna acelui an, după disoluţia Imperiului  habsburgic, Consiliul Naţional Român Central se mută la Arad.
 Printre conducătorii acestei organizaţii erau şi o serie de politicieni arădeni: Ştefan Cicio Pop, Vasile Goldiş, Ioan Suciu şi Ioan Flueraş.
 O delegaţie maghiară condusă de Oskar Jaszi a venit la Arad să negocieze cu reprezentanţii români. După trei zile de discuţii, între 13 şi 15 noiembrie, marcate de deschiderea spre concesie a părţii maghiare, Iuliu Maniu exprima concis decizia fermă a românilor:  totala separare a Transilvaniei de Ungaria şi unirea acesteia cu România. Consiliul National Român Central din Arad a pregătit adunarea plebiscitară de la Alba-Iulia, care a proclamat pe 1 Decembrie 1918 Unirea Transilvaniei cu România.
   << Previous   Next >>    
Calendar evenimente
 
Decembrie 2018






1
2
3
4
5
6
7
8
9
19





 
 
 
Întrebarea Lunii
 
Considerați că Street Food Festival Arad a fost un eveniment reușit?

  DA
  NU

[ Rezultate | Sondaje ]

Voturi: 42

 
Galeria Foto
 

Gallery: Revelion2008
 
Certificări
 


 


Primaria Arad: cod 310130, Arad, Blvd. Revolutiei, nr. 75 Tel: +40 257 281850, Fax +40 257 284744
© 2009, ALIAS Com & Primăria Arad, All Rights Reserved